Ce este, cum poate fi depistat și în ce mod poate impacta alăptarea
Ce este frenul lingual ?
Frenul lingual reprezintă un țesut aflat sub limbă, țesut care în mod normal se absoarbe în timpul vietii intrauterine, permițând astfel mobilitatea maximă a limbii. În unele cazuri, acest țesut poate insă restricționa mișcările limbii, făcând dificilă atașarea la sân a bebelușului. Desi ascuns parțial, limba este un organ important, implicat in diverse activități uzuale ale unui bebeluș/ sugar/ copil/ adult.
Frenul lingual restrictiv se traduce într-o limbă care nu are capacitate maximă de mișcare , iar acest lucru poate duce la dificultăți nu doar în alăptare, ci și in hrănirea la biberon, diversificare, vorbire. La fel de important, va crea tensiuni în intreg corpul, căci întotdeauna o restricție din organism va duce la multe alte restricții. Cu cât restricția este mai de durată, cu atât va fi nevoie de mai mult timp pentru recuperare o dată ce frenul lingual este secționat.
Cum poate fi depistat?
Pentru ca un bebeluș să se poată atașa corect la sân și extrage eficient lapte în timpul suptului, este nevoie ca limba să execute corect anumite mișcări. În termeni generali, ea trebuie să aibă peristaltism( mișcarea ondulatorie specifică la supt), elongație, elevație și lateralitate Când vorbim despre alăptare trebuie să ne gândim la limba ca la un întreg format din două părti partea anterioară și cea posterioară. În funcție de unde este atașat tesutul de limbă, frenul lingual restrictiv poate fi anterior sau posterior.
Frenul anterior ( sau ața la limba cum mai este cunoscut popular) se referă la situația când țesutul se atașează chiar de vârful limbii sau foarte aproape de acesta. Este foarte ușor de identificat la o evaluare vizuală, iar impactul negativ asupra funcției limbii este ușor de presupus. Totuși, sunt bebeluși cu fren anterior care reușesc în primele zile să extragă suficient lapte, provocând disconfort mamei în timpul suptului, dar fără leziuni în urma acestei atașări deficitare. Depistarea unui fren anterior imediat după naștere nu este motiv să presupunem că nou-născutul nu va reuși să se hrănească suficient la sân. Dacă bebelușul se atașează și înghite, iar mama poate gestiona disconfortul , alăptarea exclusivă poate să functioneze până când secționarea frenului este posibilă.
Confuziile apar în general în cazul unui fren lingual posterior restrictiv , care este mai greu de depistat, pentru că, atunci când se evaluează, funcția este mai importantă decât aspectul. Altfel zis, nu este atat de important cum arata frenul, contează însă în ce mod impactează mișcările limbii. Doar consultantii în lactație certificați (IBCLC) au capacitatea de a evalua corect restricția de fren , aceasta competentă făcând parte din specializările obligatorii pe care trebuie să le aibă in portofoliu. Folosind o poziție corectă în timpul evaluării vizuale și cu ajutorul instrumentelor ce ii ajută sa identifice modul în care limba se mișcă în timpul suptului , urmărind atașarea și compensarile care apar inevitabil în aceste situații, consultantul IBCLC poate detecta daca un fren lingual este restrictiv . În acest caz, o data cu recomandarea de secționare, consultantul în lactație trebuie să indice părintilor procedura de urmat, precum și să recomande exerciții de reabilitare orală, preparatorii.
Situația poate deveni confuză pentru părinți atunci când alăptarea pare să meargă bine în primele 2-3 luni de viață ale bebelușului, dar după aceasta perioada apar simptome precum respiratie îngreunată în timpul suptului la sân, agitație la sân, refuzul sânului, vărsături și senzația că bebelușul nu poate gestiona fluxul de lapte. De cele mai multe ori, atașarea devine, dacă nu a fost și înainte, superficială, predominant de mamelon. Acesta este în general momentul în care părinții apelează la medic și primesc diagnosticul de reflux. Și în acest caz, un fren lingual restrictiv nedepistat poate fi de cele mai multe ori cauza simptomelor. Atenție însă, nu se secționează un fren lingual înainte de a primi recomandarea unui IBCLC, pentru a fi siguri că intervenția este necesară și nu sunt altele motivele simptomelor enumerate mai sus.
În unele cazuri, în prima perioadă de viață, un fren posterior poate să nu impacteze alăptarea în mod decisiv, existând un semn de întrebare legat de existența unei restricții. În acest caz se recomanda ca nou-născutul să fie atașat corect la sân pentru ca limba să poată exersa mișcări corecte în timpul suptului. Concomitent este ideal să beneficieze de tratament osteopatic sau terapie cranio-sacrală și/sau kinetoterapie, pentru a înlătura acele tensiuni și contracturi ce pot impacta mișcările limbii, fără ca de fapt să avem de a face cu anchiloglosie.
Un motiv pentru care ințial lucrurile par să funcționeze este în primul rând faptul că atașarea la sân și compensările din timpul alăptării nu au fost văzute de un consultant în lactație. Un bebeluș care are câstig ponderal conform graficelor și o mamă care nu prezinta disconfort in timpul alăptării nu sunt motive suficiente pentru a stabili că procesul merge bine. Modul în care se desfășoară o sesiune de alăptare, starea bebelușului când suge, felul în care arată buzele în timpul și după sesiunea de alăptar, postura corporală a bebelușului sunt doar câteva lucruri ce trebuie observate.
Un alt motiv pentru care problemele în alăptare devin evidente după vârsta de două-trei luni este faptul că în jurul acestei vârste se produc anumite modificări la nivel oro-facial, modificări ce scot la suprafață problemele ce nu au fost depistate sau ținute sub observație la timp. În cele mai multe situații, un fren lingual posterior restrictiv va influența în mod negativ capacitatea sugarului de a coordona suptul-înghițitul cu respiratul, coordonare pe care acesta o învață în mod obișnuit în primele zile de viață. Incapacitatea de a respira optim va determina bebelușul să se retragă de la sân în timp ce suge, să se agite sau, în cazurile mai serioase, să refuze complet sânul.
Alte simptome ce pot indica un fren lingual posterior restrictiv sunt durerea de sân în timpul alăptării, prezența ragadelor, bebelușul care se atașează și scapă des sânul din gură, plescăieli și țocăneli în timpul suptului, limba care rămâne aproape de planșeul bucal în timpul plânsului ( nu se ridică).
De reținut
Funcția este mai importantă decât aspectul în stabilirea restricției de fren lingual. Ce face limba versus cum arata frenul.
Pentru a evalua corect un fren lingual, este nevoie de o poziționare specifică a bebelușului și o manevra specifica de ridicare a limbii.
Consultantul in lactație IBCLC este singurul are competența de a evalua corect un fren lingual restrictiv.
Sectionarea frenului este necesar să fie însoțită de exerciții de reeducare orala pre si post interventie, la recomandarea consultantului IBCLC.
Oricând apar suspiciuni că sugarul tău poate avea un fren lingual restrictiv sau dacă bifează parțial sau total simptomele enumerate mai sus, este esențial să contactezi un consultant în lactație IBCLC pentru o evaluare corectă și completă.