Ergometul, având ca substanță activă maleatul de ergometrină, este un medicament care se administrează în mod obișnuit proaspetelor mămici imediat dupa naștere. Scopul acestuia, printre altele, este de a preveni hemoragiile post-partum. Ceea ce se știe însă mai puțin este că administrarea de maleat de ergometrină poate determina scăderea secreției de prolactină în perioada imediat următoare nașterii. Ca urmare poate rezulta o scădere a producției de lapte, știut fiind că nivelul de prolactină, împreună cu receptorii acesteia din perioada imediat post-partum influențează cantitatea de lapte secretată de glanda mamară în săptămânile următoare.
Hemoragia post-partum poate fi o complicatie serioasă, așadar se ivește întrebarea: ce făceau în trecut proaspetele mămici pentru a preveni această complicatie, în lipsa medicamentelor? Răspunsul este simplu: își puneau copiii la sân cât mai curând după naștere și îi alăptau. Efectul constă în eliberarea de oxitocină, hormon cu roluri multiple.
Oxitocina este hormonul dragostei, al atașamentului și este secretat de femei în cantitați uriașe în timpul travaliului, imediat după naștere, când bebelușul este pus în contact cu mama sau când mamelonul este stimulat prin supt. Oxitocina este considerată responsabilă pentru declanșarea comportamentului matern, dar are și un rol foarte important în lactație. Prezența oxitocinei asigură efectul de ejecție al laptelui și deci, transferul de lapte matern de la mama la copil.
Eliberarea de oxitocină are ca efect contractarea uterului în timpul nașterii, dar și în timpul lactației. Altfel spus, în timp ce bebelușul suge, oxitocina care se eliberează stimulează mușchii uterini să se contracte și totodată crește producția de prostaglandine, ceea ce duce la o creștere și mai semnificativă a contracțiilor uterului. Rezultatul constă în revenirea rapidă a uterului la dimensiunea de dinaintea sarcinii, cât și în reducerea hemoragiilor post-partum.
După cum menționam mai sus, hemoragia post-partum poate fi o complicație serioasă, astfel încât decizia de a întrerupe administrarea medicamentelor preventive ar trebui decisă în urma discuției viitoarei mame cu medicul ginecolog, cântărind riscurile versus beneficiile.
