Intestinul este interfața dintre organism și mediul înconjurător și reprezintă mai mult de jumătate din sistemul imunitar. El are un rol dublu, acela de a facilita absorbția nutrienților, pe de o parte, iar pe de altă parte de a se constitui într-o barieră în calea patogenilor, toxinelor și antigenilor care ar putea intra în organism .
În timpul vieții fetale și imediat după naștere intestinul bebelușului este extrem de permeabil, dar permeabilitatea sa scade dramatic până la sfârșitul primei săptămâni de viață. Procesul din prima săptămână, de reducere a permeabilității, este facilitat de hormonii și de factorii de creștere din laptele matern. Orice tip de intervenție, modificare sau agresiune a procesului predispune bebelușul la infecții, inflamații sau sensibilizare la alergeni. Studiile arată că disfuncțiile și bolile asociate cu disfuncții ale barierei intestinale sunt mult mai comune la adulții care au fost hrăniți cu formulă decât în cazul celor alăptați.
Laptele matern furnizează în mod constant microbi ce favorizează dezvoltarea tractului gastrointestinal al bebelușului timp de câteva săptămâni după naștere. Printre aceștia, bacterii precum stafilococi, micrococi, lactobacili și enterococi. Deși ne-am obișnuit sa vorbim despre unele dintre ele ca despre elemente negative, o anumită categorie reprezintă microbi naturali care, odată aflați în tractul gastrointestinal vor stimula imunitatea puiului de om, protejându-l împotriva bolilor infecțioase.
Laptele de mamă conține sute de bacterii prietenoase ce colonizează intestinul bebelușului, precum Bifidobacteriile și Lactobacilli. Acestea sunt probiotice naturale, imunomodulatoare , previn diareea provocată de rotavirusuri. Merită menționat și Ruminococcus, cu rol de protecție datorită producerii bactericidului ruminococcin, ce inhibă dezvoltatea diverșilor patogeni de tipul Clostridium. Lista însă nu se oprește aici , iar studiile continuă pentru identificarea altor specii de bacterii din laptele matern.
Asadar, alăptarea este considerată unul dintre cele mai importante elemente post-partum ce pot influența sistemul imunitar și metabolismul unui individ pe termen lung.
Dintre toate tipurile de lapte ( de tranziție, matur) colostrul este considerat cel mai bogat în ceea ce privește diversitatea bacteriilor. O colonizare deficitară sau diferită de cea naturală imediat după naștere are ca rezultat tulburări ale funcțiilor intestinului, întârzieri în reducerea permabilitătii intestinale, permițând accesul patogenilor și al antigenilor.
Microbiota intestinală, reprezentând totalitatea microorganismelor aflate în intestin , este complet diferită la copilul alăptat față de cel hrănit cu formulă.
În cazul formulei de lapte, colonizarea intestinală se va face predominant cu bacterii patogene (care cauzează afecțiuni) de tipul Escherichia coli, Clostridia, enterococci, streptococci. Nou-născutul se naște cu niveluri scăzute de anticorpi ce luptă împotriva patogenilor, virușilor, ciupercilor și paraziților. Copilul alimentat cu formulă va avea deja un teren propice patogenilor, dar puține arme să lupte împotriva lor, căci imunoglobulinele aflate în laptele matern nu se pot replica în formulele de lapte.
Colostrul abundă în imunoglobulina A secretorie, dar și în alte tipuri de anticorpi. Astfel bebelușul alăptat va primi protecție, până când sistemul său imunitar îi va putea produce autonom. Mai tarziu, laptele matur va conține mai puțini factori imunologici față de perioada imediat post-partum, însă va continua să ofere protecție copilului aflat la sân.
O singură hrănire cu formulă de lapte afectează flora intestinală a nou-născutului care devine asemănatoare cu cea a unui adult în numai 24de h. După suplimentare, este nevoie de 2-4 săptămâni pentru ca intestinul bebelușului să revină preponderent la flora bacteriană pozitivă specifică alăptării.
Prima sensibilizare la alergeni în cazul copiilor alăptati poate fi declanșată de factori externi, cum ar fi hrănirea bebelușului cu lapte praf pe bază de proteină din lapte de vacă. În familiile cu istoric de alergii o singură suplimentare poate duce la apariția sensibilității . Riscul ca un bebeluș să dezvolte o alergie la laptele de vacă poate fi cauzat atât de suplimentarea imediat după naștere, dar și de cea din următoarele 8 săptămâni post-partum. Este foarte important de știut că expunerea la cantități mici și ocazionale la un alergen poate avea efecte negative foarte serioase Factorii imunologici intervin și aici în cazul bebelușului alăptat, protejându-l de eventuale alergii și eczeme.
Așadar, natura bacteriilor dobândite în perioada de după naștere este esențială în formarea imunității și a nivelului de toleranță a intestinului. Tulburările sunt asociate cu inflamații și afecțiuni ale mucoasei, boli autoimune și alergii în copilărie și în viața adultă. De aceea este este important ca în primele zile de viață, dar nu numai , puiul de om să primească hrana care a fost special concepută de natură pentru a-i asigura o dezvoltare optimă.